Îngerul meu îmi îndrugă mereu
Cum că tu nu eşti pentru mine şi
Trebuie să încerc să mă conving
Căci mai târziu va fi în zadar.
Flutură din aripile sale aurii spre cer
Îmi arată ce e bine
Dar ocolesc venirea lui cu dar
Şi încep să mint totul în jurul meu.
Încet, se deschide bolta albastră
Mă îneacă în nourii cenuşii
Şi încearcă să mă ademenească.
Iute se aruncă al meu înger rătăcit
Să mai salveze ce-a rămas
Din sufletul meu îmbibat în licoarea
Dragostei cu petale argintii...
O minune m-a salvat din neputinţă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu